18% din femei şi 12% din bărbaţi suferă de sindromul vezicii hiperactive. Acesta poate fi cauzat de unele afecţiuni, alteori nu are nicio cauză.
Sindromul vezicii hiperactive (OAB, over active bladder) afecteză milioane de persoane în întreaga lume, frecvenţa crescând odată cu înaintarea în vârstă.
Această tulburare se manifestă prin imperiozitate micţională, adică nevoia bruscă şi puternică de a urina, inclusiv în timpul nopţii. Ea nu trebuie confundată cu incontinenţa urinară (pierderea involuntară de urină), însă ambele tulburări pot apărea împreună.
Persoanele cu vezică hiperactivă pot urina în cantităţi mici mai mult de opt ori pe zi (polachiurie), iar nevoia de a merge la toaletă este prezentă şi în timpul nopţii (nicturie).
Poate semnala prezenţa unei boli neurologice
În mecanismul acestei tulburări este implicată o tulburare a funcţiei vezicii, caracterizată printr-o contracţie anormală a detrusorului (muşchiul vezicii urinare). Poate fi vorba şi de o afectare a uretrei sau a sfincterului.
Sindromul vezicii hiperactive poate fi cauzat şi de o boală din sfera urinară (cistită bacteriană, polipi, calculi, tumori) sau de o afecţiune neurologică (Alzheimer, Parkinson, scleroză în plăci) sau de o tulburare obstructivă (hipertrofie a prostatei, stenoză uretrală).
În multe cazuri însă, cauza hiperactivităţii vezicale este necunoscută.
Urinările frecvente pot afecta serios calitatea vieţii, favorizând apariţia tulburărilor de somn, a anxietăţii şi perturbând viaţa sexuală, de aceea este recomandat consultul medical urologic. Pentru aflarea cauzei, medicul va recomanda diverse analize.
Există tratamente medicamentoase care reduc simptomele, acestea acţionând asupra nervilor care controlează muşchii vezicii.
Injecţiile cu toxina botulinică sunt o opţiune de tratament în vezica hiperactivă.
Măsuri de ajutor
Unele măsuri igieno-dietetice ajută la controlul acestei tulburări:
- Nu consuma mai mult de 1,5 litri de apă pe zi; bea mai puţin în a doua parte a zilei.
- Evită excitanţi precum cafeaua, ceaiul şi alte băuturi diuretice precum şampania, vinul roşu şi berea.
- Exerciţiile Kegel ajută la întărirea musculaturii pelviene, fiind de ajutor în vezica hiperactivă. Aceste exerciţii constau în încordarea muşchilor ca atunci când se încearcă oprirea urinării. Aceşti muşchi trebuie contractaţi timp de 5 secunde, după care se relaxează, tot pentru acelaşi interval. Exerciţiile Kegel trebuie efectuate zilnic, în serii de 5 minute, timp de 3 săptămâni.