Lipsa lubrifierii vaginale este în special o problemă a femeilor aflate la menopauză. Însă această neplăcere poate surveni şi mai devreme, din diverse cauze.
Există situaţii când vaginul şi pereţii săi nu mai sunt capabili de a produce o umezire naturală care să permită desfăşurarea armonioasă a unui act sexual. Această absenţă a lubrifierii transformă raportul intim într-un adevărat calvar pentru femeie. Din această cauză, multe femei cu această problemă ajung să evite chiar contactele sexuale, mai ales că senzaţia de durerere este însoţită adesea şi de simptome precum mâncărime şi chiar de mici sângerări.
De ce apare?
În mod normal, în timpul excitaţiei sexuale, apare, în mod reflex, şi lubrifierea vaginală. Pereţii vaginului secretă un lichid transparent, iar la umezirea naturală contribuie şi glera cervicală eliminată şi unele glande (Bartholin, Skene).
Estrogenul, hormon sexual feminin secretat de ovare, are, la rândul lui, un rol important în lubrifierea vaginului. Scăderea nivelului estrogenului la menopauză este principala cauză a uscăciunii vaginale.
O igienă intimă nepotrivită (folosirea unor produse inadecvate), unele medicamente (antihipertensivele, antidepresivele şi antihistaminicele), infecţiile locale, fumatul, alcoolul, dar şi factorii psihici (absenţa dorinţei sexuale, timiditatea, inhibiţiile, stresul, depresia) sunt alte cauze ale insuficientei lubrifieri a vaginului.
Ce opţiuni de tratament există
Mai ales la femeile tinere, este foarte posibil ca uscăciunea vaginală să fie pusă pe seama absenţei preludiului. Aşadar, daţi preludiului ce este al preludiului: săruturi, îmbrăţişări....
- Lubrifianţii vaginali sunt o altă opţiune. Aceştia sunt disponibili în farmacii – este indicat să se evite lubrifianţii pe bază de ulei sau de vaselină, deoarece aceste substanţe sunt iritante pentru mucoase.
- Gelurile hidratante sunt de mare ajutor, acestea prevenind atât uscăciunea vaginală, cât şi iritaţiile de la acest nivel, echilibrând, în acelaşi timp, flora vaginală.
- Tratamentele hormonale (comprimate sau aplicarea locală de creme sau ovule) trebuie prescrise numai de medic. Se va recurge la acestea mai ales dacă uscăciunea vaginală s-a menţinut chiar şi după folosirea lubrifianţilor. Tratamentele hormonale cresc concentraţia estrogenului în sânge, cu efect benefic asupra mucoasei vaginale. Aceste tratamente nu sunt lipsite însă de efecte secundare, de aceea nu trebuie luate decât la recomandarea medicului.
- Şi homeopatia are unele soluţii pentru insuficienta lubrifiere a vaginului (Bryonia – 7CH), însă acestea trebuie prescrise numai de medicul cu competenţă în homeopatie.