În ultima perioadă, tot mai multe persoane au de suferit din cauza schimbărilor climatice. Printre cei mai afectaţi în acest sens sunt cei care sunt diagnosticaţi cu boli cronice, însă şi persoanele fără probleme de sănătate pot resimţi unele neplăceri.
Nu este niciun dubiu că vremea ne poate afecta starea de sănătate. Dovadă în acest sens este şi apariţia unei noi discipline medicale, biometeorologia, care analizează impactul temperaturilor exterioare şi al condiţiilor climatice asupra corpului uman. Desigur, relaţia dintre vreme şi sănătate a fost observată încă din cele mai vechi timpuri. Astfel, durerile articulare au fost puse dintotdeauna şi pe seama „stricării” vremii. Au fost realizate numeroase statistici care au analizat influenţa schimbărilor de temperatură asupra organismului, observându-se că, în cele mai multe cazuri, climatul este un factor şi nu o cauză a anumitor afecţiuni. Statisticile au arătat că meteosensibilitatea este de trei ori mai frecventă la femei, cele mai expuse fiind cele din mediul urban, o posibilă explicaţie pentru acest lucru fiind incapacitatea mai mică de adaptare la schimbările de vreme. Cercetările efectuate în ultimii ani au arătat că temperaturile ridicate cresc nivelul de stres, în timp ce vremea rece favorizează apariţia problemelor pulmonare. Trecerile de la cald la rece pot acutiza problemele latente ale organismului, mai ales la vârstnici, dar şi la tineri, iar suferinţele cronice sunt amplificate.
Ploaia, cerul înnorat şi schimbările atmosferice specifice toamnei produc modificări chimice şi la nivel cerebral, de aceea unele persoane sunt mai nervoase în această perioadă.
Articulaţiile, adevărat barometru
Pentru cei suferind de reumatism, meteosensibilitatea este o problemă cât se poate de reală. Cu toate că nu există studii statistice actuale care să arate relaţia ştiinţifică dintre durerile reumatismale şi vreme, este ştiut faptul că articulaţiile devin dureroase atunci când se „strică” vremea. Astfel, persoanele diagnosticate cu artroză se plâng adesea de accentuarea durerilor de oase atunci când plouă sau când temperaturile scad. Aceste schimbări sunt mai frecvente toamna, când schimbările de temperatură apar mai des. Explicaţia medicală pentru acest lucru este că lichidul sinovial din articulaţii se echilibrează cu presiunea atmosferică. De asemenea, terminaţiile nervoase din articulaţii prezintă o sensibilitate crescută în condiţiile modificărilor de umiditate, de temepratură şi de vânturi puternice. Durerile pot apărea la nivelul oricărei articulaţii, mai frecvent însă la cele mari (genunchi, şold, umăr şi cot).
Tratamentul de fond al artrozei sau al artritei, precum şi fizioterapia, gimnastica medicală şi curele balneare sunt de ajutor pentru depăşirea agravării simptomelor reumatice în condiţiile schimbării vremii.
Tensiunea arterială depinde şi de vreme
În cazul persoanelor diagnosticate cu unele probleme cardiace, este foarte posibil ca vremea ploioasă (în special cea furtunoasă), ceaţa de dimineaţă, vântul puternic şi scăderea presiunii atmosferice să fie factori agravanţi ai apariţiei infarctului de miocard. Durerea resimţită ca o gheară în piept, care iradiază în spate, este unul dintre simptomele infarctului. Potrivit unui studiu francez, atunci când temperaturile scad cu 10 grade, numărul cazurilor de infarct creşte cu 13%.
De asemenea, tensiunea arterială variază invers proporţional faţă de schimbările presiunii atmosferice şi ale temperaturii. Alături de creşterea tensiunii arteriale, este posibil să apară şi tahicardia şi îngustarea vaselor de sânge.
Şi riscul apariţiei accidentului vascular cerebral este mai mare atunci când temepraturile exterioare sunt scăzute. Există o posibilitate destul de mare ca modificările climatice să influenţeze factorii de coagulare sangvină şi reacţiile sistemului nervos central.
Bolile respiratorii se agravează
Alergiile respiratorii sunt mai crescute atunci când se produc modificări climatice. De aceea, toamna poate agrava simptomele bolilor pulmonare. Persoanele cu astm bronşic pot cunoaşte o agravare a simptomelor, din cauza prezenţei aerului umed şi a unor alergeni de sezon. Dificultăţile de respiraţie, accesele de tuse şi senzaţia de sufocare pot apărea mai des odată cu schimbările de vreme. În lunile de toamnă îşi fac simţită prezenţa şi rinitele alergice, manifestate prin strănuturi, dureri de cap, congestie nazală, mâncărime şi lăcrimarea oculară.
Schimbările climatice pot lua pe nepregătite şi sistemul imunitar, astfel că acum organismul este mai sensibil în faţa atacurilor bacteriilor şi virusurilor. Prin urmare, toamna se înmulţesc cazurile de bronşită infecţioasă şi sinuzită.
Presiunea atmosferică ne dă bătăi de cap
Chiar dacă nu există o explicaţie ştiinţifică, scăderea presiunii atmosferice poate favoriza apariţia durerilor de cap, mai ales atunci când creşte tensiunea arterială. Durerile de cap pot fi însoţite sau nu de ameţeli, în special atunci când răcirea vremii este bruscă, dar şi de somnolenţă şi de astenie fizică şi psihică. După stres, vremea schimbătoare este al doilea factor declanşator al migrenelor, potrivit statisticilor.
Scurtarea zilei poate da depresii
De multe ori, disconfortul fizic resimţit odată cu schimbările climatice este însoţit şi de cel de ordin psihic. În plus, zilele sunt mai scurte, ceasul biologic se dereglează, iar lipsa luminii poate accentua stările de tristeţe. În cazul celor cu un teren emoţional labil, este foarte posibil ca în această perioadă să apară şi stările depresive. În acest caz, se pot administra suplimente cu vitamine, iar plimbările în aer liber şi mişcarea moderată pot combate depresia sezonieră. De asmenea, exerciţiile fizice sunt benefice şi pentru echilibrarea funcţiilor metabolice, endocrine şi cerebrale.
Foto: Shutterstock