Jumătate dintre români suferă de hipertensiune, arată statisticile Societăţii Române de Cardiologie. Tensiunea arterială crescută evoluează de obicei fără simptome, iar pe termen lung, poate duce la apariţia accidentelor vasculare şi a infarctului.
Deşi este o complicaţie care apare mai ales la vârstnici, hipertensiunea îi afectează din ce în ce mai mult şi pe tineri, din cauza stilului modern de viaţă. Hipertensiunea este favorizată de stresul zilnic, de consumul excesiv de sare, de obezitate şi de alcool. Chiar dacă adeseori este asimptomatică, hipertensiunea se poate manifesta prin dureri de cap, ameţeli, sângerări nazale, crampe, transpiraţie excesivă, bătăi frecvente ale inimii şi urinări frecvente.
Ce este hipertensiunea
Tensiunea reprezintă presiunea sanguină asupra arterelor (vase care transportă sângele la toate ţesuturile corpului). Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt sub 120/80 mmHg. Vorbim despre hipertensiune atunci când valorile sunt de 140/90 mmHg sau mai mult. Primul număr al acestei valori este reprezentat de tensiunea arterială sistolică (presiunea din artere atunci când cordul se contractă şi pompează sânge), iar cel de-al doilea număr este tensiunea arterială diastolică (presiunea arterială atunci când cordul se relaxează). Sunt considerate stări de prehipertensiune valorile 120-139/80-89 mm Hg, aceasta evoluând de multe ori spre hipertensiune. Pentru a fi pus diagnosticul de hipertensiune, valorile peste 140/90 mmHg trebuie să fie înregistrate în trei momente diferite.
Ce complicaţii pot apărea
Pe termen lung, hipertensiune duce la complicaţii asupra inimii, creierului şi rinichilor. Astfel, valorile mari ale tensiunii arteriale duc la apariţia infarctului, a crizelor de angină pectorală sau a insuficienţei cardiace. La nivelul creierului, hipertensiunea este riscantă pentru vasele din această zonă. Se poate produce accident vascular cerebral, cu consecinţe grave, precum paralizia. De asemenea, şi rinichii sunt lezaţi de hipertensiune, aceştia pierzându-şi capacitatea de a filtra substanţele nocive din corp, lucru care antrenează apariţia insuficienţei renale (putând fi nevoie de dializă sau de transplant renal). Un alt risc al hipertensiunii este slăbirea vederii sau chiar orbirea.
Este nevoie de schimbarea stilului de viaţă
Pentru normalizarea valorilor tensiunii arteriale, trebuie adoptate unele măsuri care ţin de stilul de viaţă. Astfel, se impun următoarele: renunţarea la fumat (acest obicei creşte riscul complicaţiilor vasculare), reducerea consumului de sare (persoanele cu hipertensiune trebuie să consume mai puţin de 4 g de sare zilnic), de cafea şi de grăsimi animale, în favoarea celor vegetale şi din peşte. Persoanele supraponderale trebuie să slăbească, mişcarea zilnică fiind un aliat în acest sens, iar persoanele cu boli cronice precum diabetul sau astmul bronşic trebuie să trateze corect aceste afecţiuni. În unele cazuri, ţinerea sub control a acestor factori de risc este suficientă pentru scăderea valorilor tensiunii arteriale.
Când se prescriu medicamente
Dacă modificarea stilului de viaţă nu are efect scontat, iar valorile tensiunii rămân mari în continuare, medicul poate recomanda un tratament medicamentos. Terapia este individualizată, cele mai multe ghiduri terapeutice recomandând iniţierea tratamentului cu un singur medicament. În majoritatea situaţiilor, tratamentul pentru hipertensiune arterială se face toată viaţa, cu variaţii ale dozelor şi ale combinaţiilor de medicamente.
Foto: Shutterstock