Frecvente în primele luni de viaţă, regurgitaţiile bebeluşului sunt un motiv de îngrijorare pentru părinţi.
Regurgitaţiile apar la aproape 40% din bebeluşi, atât la cei alăptaţi, cât şi la cei hrăniţi cu formulă de lapte praf.
Acest simptom nu este cauzat de o alergie sau de o intoleranţă la lapte sau alt aliment şi nu trebuie confundat cu vărsăturile. Acestea din urmă sunt mai abundente şi apar mai târziu după masă. Dacă sunt dese, vărsăturile pot afecta creşterea în greutate.
Regurgitaţiile sunt provocate de trecerea conţinutului alimentar din stomac spre gură (reflux gastro-esofagian), această problemă survenind la sugari din cauza nedezvoltării sfincterului cardia, care face legătură între esofag şi stomac. Copiii hrăniţi cu lapte praf au şanse mai mari să regurgiteze, deoarece, în cazul lor, se înghite mai mult aer şi se administrează o cantitate mai mare de lapte.
De obicei, dispar spontan
În general, regurgitaţiile sunt un simptom benign, care dispare de la sine după ce începe diversificarea, la 6 luni.
Măsuri de ajutor
Bebeluşii care regurgitează trebuie să fie ţinuţi în poziţie semi-şezândă atunci când sunt hrăniţi, în niciun caz la orizontală.
După ce mănâncă, micuţii trebuie ţinuţi în poziţie verticală pentru un sfert de oră, pentru eliminarea aerului, timp în care este bine să li se maseze spatele.
Alegeţi tetina potrivită, care să nu aibă o viteză de scurgere prea mare.
Este bine ca micuţul să nu fie aşezat în pătuţ imediat după masă. O altă măsură de ajutor este plasarea unei perne sub saltea, astfel încât capul copilului să fie puţin mai ridicat.
Semne de alertă
Regurgitaţiile nu necesită un tratament anume, însă este foarte important ca bebeluşul să fie dus la medic dacă nu ia în greutate, dacă devine palid şi dacă apar firişoare sângerii în lichidul eliminat.
Foto: Shutterstock