Într-o zi caniculară, aparatele de aer condiționat ne aduc răcoarea de care avem nevoie. Cu toate acestea, aerul condiționat ne poate îmbolnăvi dacă nu respectăm recomandările medicilor.
Aerul condiționat are numeroase avantaje, dar și riscuri. Astfel, pe cardiaci, de exemplu, sistemele de aer condiționat îi ajută să treacă mai ușor peste zilele călduroase de vară. Pentru a ne putea bucura de beneficiile aerului condiționat trebuie să se respecte anumite măsuri. În caz contrar, aerul condiționat favorizează apartiția bolilor, dintre care unele foarte grave. Practic, cele mai multe sisteme de climatizare recirculă aerul din interior. Există și alte aparate care folosesc aerul din exterior, amestecându-l cu cel din interior, dotate cu filtre pentru praf sau pentru alți agenți poluatori. Un aparat de aer condiționat permite reglarea temperaturii dorite. Astfel, pentru persoanele care lucrează la birou, temperatura poate varia între 24 și 26 grade Celsius, iar umiditatea, 30-70%, recomandă medicii.
Ce probleme pot apărea?
Diferența dintre aerul rece din încăperea climatizată și căldura de afară poate cauza infecții respiratorii și iritații oculare, mai ales la persoanele care poartă lentile de contact. De asemenea, climatizarea agravează alergiile, pentru că aerul reciclat conține numeroși alergeni. Pe seama aerului condiționat este pus și „sindromul clădirii bolnave”, o afecțiune modernă, „corporatistă”, manifestată prin diverse simptome respiratorii, oculare, cutanate, senzoriale și neurofizice, care dispar după ce persoana părăsește locul în care lucrează. Persoanele care petrec mult timp în camere răcorite cu aer condiționat pot observa și că li se acutizează sinuzita cronică. De asemenea, se pot produce nevralgii (dureri prezente de-a lungul unui nerv), blocări ale mușchilor și dureri dentare, de spate sau de ceafă. Mai pot fi puse pe seama aerului condiționat sindromul mâinilor și picioarelor reci (Reynaud), paralizia nervului facial (una din zece persoane are această problemă), faringita, laringita, conjunctivită (senzația de nisip în ochi), rinita și infecțiile urinare. Cei care petrec mult timp în încăperile cu aer condiționat nu se mai pot adapta temperaturilor verii, de aceea pot răci mai ușor. Nu în ultimul rând, aerul condiționat dăunează și frumuseții, pentru că deshidratează pielea.
Legioneloza, cea mai gravă complicație
Una dintre cele mai grave consecințe ale folosirii aerului condiționat este proliferarea agenților infecțioși în sistemele de climatizare. Astfel de bacterii sunt și cele de tipul Legionella, care produc legioneloza, numită și bola legionarului. Aceste bacterii se dezvoltă foarte bine în mediile umede și calde, în aparatele de aer condiționat și în spitale. Printre simptomele legionelozei se numără tusea cu sânge, diareea, greața, voma, vărsăturile, durerile de cap, frisoanele și respirația greoaie. Sunt mai expuse a face această boală persoanele cu afecțiuni asociate (diabet zaharat, insuficiență renală, cancer), dar și fumătorii. Legioneloza este o formă de pneumonie severă, care necesită tratament prompt, iar uneori, boala poate fi fatală.
Cum prevenim riscurile
- Filtrele de aer condiționat trebuie curățate de două ori pe an, pentru că la nivelul acestora se acumulează praf, păr de animale și alergeni, care se pot împrăștia în încăpere.
- Aparatele de aer condiționat nu trebuie montate în camera copiilor. În cazul locuințelor, aceste aparate trebuie amplasate pe holuri, astfel, răcirea se va produce indirect.
- Aerul condiționat nu trebuie lăsat deschis noaptea, în timpul somnului.
- Este indicat să se evite contactul direct cu jetul de aer rece la nivelul cefei, ochilor, urechilor și spatelui. Distanța dintre o persoană și aparatul de aer condiționat trebuie să fie de cel puțin șase metri.
- Diferența dintre temperatura de afară și cea din încăpere nu trebuie să fie prea mare, ci de 5-6 grade Celsius. Dacă în încăpere este prea frig, iar afară este prea cald, riscăm să facem șoc termic sau chiar stop-cardiorespirator. De asemenea, din cauza acestor diferențe pot apărea și dureri de cap, din cauză că organismul resimte un stres provocat la contactul cu aerul rece.
Foto: Shutterstock