Din cauza schimbării alimentaţiei, primăvara suntem mai expuşi riscului de a avea arsuri la stomac. Pentru cei cu gastrită, simptomele bolii se resimt mai acut în acest anotimp. Din fericire, aceste neplăceri pot fi prevenite şi tratate adoptând unele măsuri.
Primăvara consumăm mai multe fructe şi legume, care cresc aciditatea gastrică. Acesta este unul dintre motivele pentru care primăvara ne plângem mai des de arsuri la stomac. Dacă acestea sunt însoţite şi de greaţă şi de vărsături, este foarte probabil să suferim de gastrită. De asemenea, primăvara pot avea mai mult de suferit şi cei cu ulcer gastro-duodenal. Simptomele gastritei se aseamănă cu cele ale ulcerului, cu deosebire că în acest ultim caz, durerile (arsurile la stomac) sunt mai intense, în plus, pot apărea stări de vomă cu sânge. Este bine ca toate persoanele cu arsuri la stomac să consulte medicul de familie şi, după caz, pe cel gastroenterolog, pentru recomandarea tratamentului potrivit.
Cine este mai expus
Gastrita este o inflamaţie a mucoasei care acoperă pereţii stomacului. Printre cauzele acestei boli se numără administrarea unor medicamente precum aspirina şi antivralgicele, fumatul, consumul excesiv de alcool, infecţia cu bacteria Helicopter pylori, stresul, lipsa somnului şi consumul de alimente iritante pentru tubul digestiv, precum condimentele (ardeii iuţi etc) şi produsele care conţin aditivi. De asemenea, alimentele prea fierbinţi sau prea reci pot inflama mucoasa gastrică, precum şi ingerarea unor produse care conţin microbi sau toxine.
Este nevoie de endoscopie
Gastrita are simptome asemănătoare cu alte boli de la nivelul esofagului, stomacului sau duodenului. De aceea, pentru un diagnostic corect, este nevoie de endoscopie digestivă superioară, analiză care se efectuează cu ajutorul unui instrument flexibil (endoscop) dotat cu o cameră video de mici dimensiuni şi cu o sursă de lumină. Endoscopia digestivă superioară este foarte precisă, ajutând la depistarea ulceraţiilor, inflamaţiilor, tumorilor şi hemoragiilor de la nivelul esofagului, stomacului şi duodenului. Prin această analiză, medicul poate diferenţia şi posibilul risc ca o gastrită să evolueze către un cancer gastric.
Ce măsuri se impun
În primul rând, persoanele cu gastrită trebuie să evite factorii determinanţi ai acestei boli (alcoolul, fumatul). Se va respecta regimul recomandat de medic, în funcţie de particularităţile fiecărui pacient (boli asociate). În principiu, în primele zile de tratament, se vor consuma orez, griş cu lapte, ouă moi şi supe de zarzavaturi, după care, peste câteva zile, se pot include în dietă brânzeturile, smântâna, untul, carnea de vită şi de pui fierte sau gătită la cuptor şi peştele slab. În gastrită sunt indicate şi sucurile naturale, făcute acasă, din varză, sfeclă roşie, cartof şi morcov. De asemenea, laptele este un aliment recomandat. Se va consuma pâine veche de o zi sau prăjită. Legumele se vor prepara sub formă de piureuri, iar fructele (mere), la cuptor. Bolnavul cu gastrită trebuie să mănânce regulat şi să facă repaus de aproape o oră după fiecare masă. Se vor evita condimentele, ceapa, usturoiul, grăsimea, afumăturile, băuturile acidulate, mâncarea prea rece sau prea fierbinte.
Remedii de ajutor
Gastrita poate beneficia şi de tratamente naturiste cu diverse plante. Astfel, se pot consuma: infuzie de anason (o lingură de 150 ml de apă clocotită; se beau trei căni pe zi), infuzie de dud (o lingură cu frunze de dud la 250 ml de apă; trei căni pe zi), decoct de obligeană (o lingură de plantă mărunţită la 250 ml de apă; se fierbe totul, se strecoară şi se bea dimineaţa şi seara, înainte de masă), infuzie de roiniţă (se obţine dintr-o lingură de plantă la 250 ml de apă, se bea de trei ori pe zi).
Foto: Shutterstock