Senzaţia neplăcută de „venire” înapoi pe gât a sucului gastric şi arsurile în capul pieptului sunt cele mai frecvente simptome ale bolii de reflux gastro-esofagian. Această afecţiune impune tratament, dar şi modificări care ţin de stilul de viaţă.
Boala de reflux gastro-esofagian este o afecţiune digestivă cauzată de refluxul anormal de suc gastric în esofag. În mod normal, stomacul produce substanţe acide (sucuri gastrice), necesare digestiei alimentelor. Însă, peretele esofagului poate fi slăbit de acţiunea acidităţii conţinutului din stomac, ceea ce deterimă o inflamare a esofagului, care se manifestă prin senzaţia de arsură retrosternală (pirozis) şi de iritare. Cu timpul, pot apărea leziunile la nivelul esofagului. În cele mai multe cazuri, refluxul esofagian este produs de funcţionarea incorectă a sfincterului esofagian inferior. Acesta este un inel muscular aflat între esofag şi stomac, iar rolul lui este de a opri înaintarea în esofag a bolului alimentar, având astfel rol de protecţie. „Relaxarea” acestui sfincter duce la refluxul conţinutului gastric în esofag.
Boala poate fi cauzată şi de hernia hiatală, determinată de slăbirea musculaturii de la nivelul orificiului diafragmatic.
Afecţiunea poate apărea la toate vârstele, inclusiv la sugari, în acest caz fiind provocată de insuficienta maturizare a sfincterului cardia (situat între stomac şi esofag).
Este nevoie de prezentare la medic atunci când senzaţia de arsură şi regurgitaţiile acide apar de mai multe ori pe săptămână, atunci când astfel de simptome perturbă somnul sau când revin imediat după ce se opreşte tratamentul cu medicamente antiacide.
Poate da complicaţii
Boala de reflux-gastroesofagian impune tratament de specialitate (gastroenterologie), pentru că în absenţa unei terapii specifice pot apărea unele complicaţii. Astfel, lezarea peretelui esofagian poate produce esofagită (inflamaţia pereţilor esofagului) şi ulcer, în cazuri grave putând cauza hemoragii.
O altă complicaţie a acestei afecţiuni este esofagul Barrett, caracterizat prin modificări precanceroase ale mucoasei esofagiene. Tusea accentuată este o altă consecinţă a bolii de reflux gastro-esofagian.
Cum se diagnostichează
Pentru un diagnostic corect, este nevoie de analize specifice. Acestea includ endoscopia digestivă superioară (explorarea esofagului, stomacului şi a duodenului cu ajutorul endoscopului), care vizualizează ulcerul şi esofagul Barret. În timpul acestei analize se poate preleva şi ţesut de la nivelul esofagului. Poate fi nevoie şi de pH metrie esofagiană, de manometrie şi de examen radiologic (se înghite bariu şi se face o examinare cu raze X).
Odată diagnosticată, afecţiunea necesită tratament medicamentos, pentru oprirea lezării mucoase esofagiene. Pentru reducerea arsurilor, se pot administra antiacide, iar medicamentele precum inhibitori ai pompei de protoni ajută la scăderea acidului gastric. Atunci când terapia medicamentoasă nu dă rezultate sau dacă afecţiunea este provocată de hernia hiatală, se recurge la tratament chirurgical. Se impune şi limitarea factorilor de risc, precum întreruperea fumatului şi renunţarea la kilogramele în plus.
Măsuri de ajutor
Acasă, este bine ca bolnavul să respecte unele măsuri, menite să prevină apariţia simptomelor bolii. În primul rând, trebuie evitate mesele prea abundente, în favoarea celor reduse cantitativ. În special masa de seară nu trebuie să fie prea bogată. Cina trebuie luată cu cel puţin trei ore înainte de culcare, iar imediat după masă nu trebuie să vă întindeţi, pentru prevenirea întoarcerii acidului gastric în stomac. Alimentele trebuie mestecate bine, iar dacă unele probleme dentare împiedică acest lucru, este indicat ca acestea să fie tratate. Persoanele diagnosticate cu reflux-gastroesofagian trebuie să evite cafeaua, alcoolul, băuturile care conţin cola, cacao, prăjelile, rântaşurile, condimentele, supele de roşii, ceaiul negru, băuturile carbo-gazoase (sucuri, apă minerală). Lichidele nu se consumă la mese, ci între ele.
Unele medicamente pot accentua simptomele refluxului gastro-esofagian, de aceea trebuie evitate. Este vorba despre aspirină, cortizon, medicamente antiinflamatoare, antireumatice şi antitermice.
Medicii recomandă, de asemenea, pacienţilor cu reflux-gastroesofagian să doarmă cu capul mai ridicat (adăugând o pernă în plus) şi să evite să doarmă pe burtă.
Foto: Shutterstock