Primăvara vine cu ghiocei, cu lăcrămioare, dar și cu... alergii. Acestea pot fi ținute însă sub control cu ajutorul unor măsuri speciale.
Pentru cei cu alergii, venirea primăverii nu prea este un motiv de bucurie. Și este de înțeles de ce: strănuturile în cascadă, nasul care curge tot timpul, ochii roșii și înlăcrimați - simptomele alergiei - le fac primăvara grea persoanelor alergice. Polenul și mirosul de iarbă proaspătă, factori inofensivi pentru cei fără probleme de sănătate, devin inamici declarați în cazul celor cu alergii. Apariția alergiilor este pusă pe seama reacției exagerate a sistemului imunitar în fața unor substanțe pe care el le consideră „periculoase”. În ultimii ani, s-a observat o creștere a incidenței alergiilor sezoniere. Unul dintre motive pare să fie excesul de igienă în cazul copiilor, care îi împiedică să intre în contact cu microbi care întăresc imunitatea.
Polenul, vedeta alergenilor
Cel mai frecvent întânit alergen al primăverii este polenul, acesta producând rinita alergică, cunoscută și sub numele de „febra fânului”. Pe măsură ce înfloresc copacii, polenul este purtat de aer, pentru a fertiliza și alte plante. Numai că în această călătorie, polenul ajunge și în căile respiratorii. Iar dacă suntem alergici, cu atât mai rău. În acest caz, sistemul imunitar recunoaște polenul ca un „invadator”, de aceea eliberează anticorpi, substanțe care atacă agenții patogeni. Astfel se eliberează histaminele, componente care duc la apariția rinoreei, a ochilor iritați și a altor semne specifice alergiei. Din cauza încălzirii climei, s-a observat că pomii, arborii și arbuștii înfloresc mai devreme, ceea ce face ca polenul să ne dea de furcă încă de la începutul lunii martie.
Ce este de făcut?
Dacă primăvara observi simptomele alergiilor, în absența unei răceli (semele acestora se pot confunda), este indicată prezentarea la medicul alergolog. Acesta va recomanda efectuarea unor teste specifice, în cadrul cărora se va injecta o cantitate mică de alergen diluat sub pielea brațului. În cazul existenței unei alergii, va apărea o umflătură la acest nivel. De asemenea, se pot face și analize de sânge, pentru dozarea anticorpilor la diverși alergeni. Odată diagnosticată, rinita alergică beneficiază de diverse tratamente. Astfel, medicul poate prescrie antihistaminice (acestea duc la scăderea nivelului de histamine, compuși eliberați de organism în timpul reacției alergice), care ajută la reducerea strănuturilor și a mâncărimilor. Este de preferat să se folosească antihistaminice de ultimă generație, pentru că au mai puține efecte secundare. De asemenea, se pot folosi sprayuri nazale, care eliberează căile nazale congestionate, precum și picături pentru ochi. Atunci când alergia este severă, se poate recurge la o altă soluție terapeutică, de desensibilizare, pe termen lung. Este vorba despre imunoterapie, care crește toleranța la diverși alergeni: polen, praf, acarieni, mucegaiuri. În cadrul terapiei de desensibilizare, se injectează sub piele un mic extract din alergenul respectiv. Doza va crește progresiv, până când simptomele alergiei se reduc sau chiar dispar. Imunoterapia se face însă pe o perioadă îndelungată, fiind vorba de câțiva ani de injecții.
Înțepăturile de albine, viespi, de țânțari sau de alte insecte pot produce o complicație gravă la alergici: șocul anafilactic. În cazul acestuia, se va administra terapia de urgență: autoinjectorul cu adrenalină.
Măsuri de ajutor
Cei cu alergii este bine să evite ieșirile când nivelul polenului este ridicat sau când este vânt, deoarece acesta se împăștie mai ușor în aer. În cazul călătoriilor cu mașina, se vor ține geamurile închise, iar acasă se poate folosi aparatul de aer condiționat, însă filtrele acestuia trebuie schimbate des. Se vor evita și alte surse de alergeni (praf, mucegai), care agravează rinita alergică.
Calendarul alergenilor
Perioadă Alergen
februarie-mai polen de alun, arin, mesteacăn, salcie, ulm, plop
mai-iulie graminee (iarbă de gazon sau sălbatică), secară, orz, ovăz
iulie-septembrie polen de ambrozie, pătlagină
Foto: Shutterstock