O persoană din trei suferă de insomnie, arată statisticile. Din ce în ce mai frecventă în ultima vreme, lipsa somnului aduce o serie de neajunsuri deloc de neglijat pentru sănătate.
Somnul este la fel de important pentru organism ca și aerul, apa și hrana. Însă, în ultimul timp, dormim mai puțin, de vină pentru acest lucru fiind stresul, supărările diverse, relațiile tensionante cu familia sau cu colegii, temperaturile extreme (prea cald sau prea frig), bolile (mai ales cele respiratorii și cele de inimă), consumul de alcool, medicamentele (calmantele și somniferele luate în exces), sedentarismul și alimentația dezechilibrată. Un adult sănătos trebuie să doarmă șapte-opt ore, duarata somnului variind în funcție de vârstă și de persoană. Astfel, un nou-născut trebuie să doarmă aproape 20 de ore, copiii între 2-4 ani, 14-16 ore, adolescenții, 8-10 ore, iar vârstnicii, 5-7 ore. Somnul este necesar deoarece în timpul lui se refac rezervele pentru o nouă perioadă de veghe. Lipsa somnului epuizează corpul, făcându-l vulnerabil în fața bolilor. Insomnia, cea mai frecventă tulburare a somnului, reprezintă dificultatea de a adormi sau de a avea un somn odihnitor. Există trei tipuri de insomnie: trecătoare, cronică și intermitentă. Cea trecătoare se manifestă pe termen scurt (cuprins între o noapte și câteva săptămâni), cea intermitentă apare periodic, iar cea cronică se manifestă în fiecare noapte, pe o perioadă de cel puțin o lună. Insomnia poate fi prevenită prin adoptarea unui stil de viață sănătos, a unui regim corect de somn și a unei alimentații echilibrate, din care să nu lipsească fructele și legumele. De asemenea, este recomandată evitarea abuzurilor de cafea, de țigări și de alcool. În afară de oboseala excesivă, insomnia poate avea și alte efecte asupra organismului.
Crește pofta de mâncare
Aparent, între insomnie și greutate pare să nu existe nicio legătură. Însă, lipsa somnului influențează hormonii responsabili cu senzația de sațietate. Printre aceștia, se numără grelina, hormon care controlează senzația de foame, și leptina, substanță care anunță creierul că stomacul este plin. Atunci când nu reușim să dormim, crește nivelul de grelină, iar cel de leptină scade. Prin urmare, mâncăm mai mult, fără să simțim însă că ne-am săturat. Mai mult decât atât, atunci când avem insomnii suntem tentați să alegem alimentele bogate în calorii, care ne dau energie pe termen scurt.
Scade imunitatea
Persoanele care dorm mai puțin de șapte ore pe noapte au un risc de trei ori mai mare de a răci. De asemenea, vaccinul antigripal ar putea fi ineficient în cazul celor care nu pot dormi, deoarece anticorpii produși prin vaccinare nu sunt activi decât pentru cel mult zece zile, arată studiile. Medicii atenționează că insomnia este unul dintre factorii importanți care slăbesc imunitatea. De aceea, este esențial ca lipsa somnului să fie combătută, de preferat cu ajutorul unor remedii blânde, fără efecte adverse: aromaterapie, masaj și ceaiuri de tei băute înainte de culcare.
Risc de diabet zaharat
Tulburările de somn cresc semnificativ riscul de a suferi de diabet zaharat. În urma privării de somn, se dezvoltă în timp rezistența la insulină, iar incapacitatea organismului de a recunoaște semnalele normale la insulină favorizează eliberarea glucozei sanguine, prin urmare crește riscul de diabet zaharat de tip II. Nu este de mirare că diabetul este în creștere, deoarece și rata insomniei este mai mare. Nu numai lipsa somnului, ci și scăderea calității lui duc la scăderea toleranței la glucoză.
Insomnia cronică, cea mai periculoasă
Persoanele care suferă de insomnie cronică au un risc de trei ori mai mare de a deceda, indiferent din ce cauză, au descoperit cercetătorii americani de la Universitatea din Wisconsin. La studiul efectuat de aceștia au participat 2.242 de voluntari, care au fost monitorizați din 1989 până în 2010. Dintre voluntarii urmăriți, 128 de persoane care sufereau de insomnie cronică au decedat până în 2010. Insomnia cronică este mai frecventă la bătrâni, mai ales la femei. Ele sunt adesea cauzate de depresie, precum și de unele boli, precum artrita, afecțiunile renale sau cardiace, astmul bronșic, hipertiroidism și Parkinson.
Foto: Shutterstock