Infecţia cu virusurile papiloma umane (HPV) este cea mai frecventă boală cu transmitere sexuală în întreaga lume. Medicii estimează că 50% dintre persoanele active sexual contractează, la un moment dat, HPV. Din fericire, în multe cazuri, sistemul iminitar poate elimina virusurile papiloma umane la câteva luni după contractarea lor. Cel mai mare risc al infectării cu aceste virusuri este apariţia cancerului de col uterin. Astfel, 15 din cele peste 100 de tulpini sunt asociate cu leziunile precanceroase sau cu cancerul de col uterin.
Infecţia cu HPV poate da leziuni cutanate sau la nivelul mucoaselor. Spre deosebire de majoritatea bolilor cu transmitere sexuală (BTS), infecţia mucoaselor cu HPV nu prezintă niciun semn clinic. Există tulpini cu risc crescut de cancer (oncogene), iar altele cu risc scăzut. Astfel, tulpinile 16 şi 18 produc aproape 70% din cazurile de cancer de col uterin. În Europa, în unul din două cazuri de cancer uterin este implicată tulpina 16. Alte tulpini care pot evolua spre cancer sunt 18 (20%), tulpinile 31, 33, 45, 52, 58 şi 59 având o frecvenţă mai redusă. Cancerul de col uterin se poate preveni prin vaccinare, care asigură protecţie prin apariţia anticorpilor specifici împotriva tipurilor 16 şi 18. Riscul de apariţie a cancerului în urma vaccinării este redus cu 70%.
Însă nu numai cancerul de col uterin este singurul risc al infecţiei cu HPV. Astfel, mai mult de jumătate din cazurile de cancer penian sunt cauzate de virusurile papiloma umane, acestea fiind implicate, în proporţie de 12%, şi în apariţia cancerelor oro-faringiene, atât la bărbaţi, cât şi la femei.
Nu evoluează mereu spre cancer
Sistemul imunitar poate elimina natural HPV la câteva luni după infectare (cel mult 13 luni), ceea ce înseamnă că şi riscul de cancer de col este redus. Atunci când însă infecţia este persistentă (în 5% din cazuri), probabilitatea de apariţie a cancerului de col creşte, mai ales în prezenţa unor factori favorizanţi precum fumatul, sistemul imunitar slăbit şi administrarea pe termen lung a anticoncepţionalelor. Este bine de ştiut că o femeie se poate infecta cu virusurile papiloma umane de mai multe ori în viaţă. La rândul lor, tulpinile HPV cu risc scăzut pot cauza vegetaţii anogenitale benigne sau leziuni intraepiteliale, care nu sunt asociate riscului cancerigen.
De asemenea, virusurile papiloma umane pot cauza negi genitali la ambele sexe. Aceştia se manifestă sub forma unor umflături mici, care dau usturime şi disconfort, dar pot fi şi asimptomatici. Negii genitali se pot transmite prin contacte sexuale, iar prezervativul nu oferă întotdeauna protecţie. Pentru că infecţia are o perioadă de incubaţie mare, pot trece şi câteva luni de la momentul contractării HPV şi apariţia negilor.
Testul Babeş-Papanicolau depistează leziunile precanceroase
Orice femeie care şi-a început viaţa sexuală trebuie să efectueze periodic (anual sau o dată la doi ani) examentul citologic al colului uterin, testul Babeş-Papanicolau. Această examinare, care constă în recoltarea de celule de la nivelul colului, depistează leziunile precanceroase, cu risc de a evolua spre cancer. Efectuarea periodică a acestui test reduce riscul de cancer uterin cu 94%. Atunci când rezultatul testului este anormal, medicul poate recomanda testarea HVP, care pune în evidenţă prezenţa tulpinilor cu risc crescut.
sursa foto: shutterstock.com