Meningita este un motiv de îngrijorare pentru mulţi părinţi şi pe bună dreptate, deoarece consecinţele acesteia pot fi dintre cele mai grave. Află care sunt simptomele acestei infecţii şi ce măsuri se impun!
Meningitele sunt infecţii cauzate de diverse bacterii, virusuri sau alţi agenţi patogeni (fungi, paraziţi), care duc la inflamaţia membranelor care învelesc creierul şi măduva spinării.
Cel mai des întâlnite sunt formele virale şi cele bacteriene, iar pentru punerea diagnosticului corect este nevoie de puncţie lombară, o analiză în cadrul căreia se extrage o mostră de lichid din măduva spinării.
Meningitele virale, mai puţin severe
Printre virusurile implicate în apariţia meningitei se numără Coxsackie, echovirusul, virusul urlian (acelaşi care produce oreion), virusul gripal, virusul herpetic şi varicelo-zoosterian. Cei mai afectaţi sunt copiii, însă şi adolescenţii şi vârstnicii pot contracta infecţia.
Meningita virală poate fi recunoscută după simptome precum: febră, vărsături, erupţii şi bombarea fontanelei (locul moale de pe capul copilului). Pentru prevenirea convulsiilor, este indicată scăderea febrei cu antitermice. Repausul la pat şi consumul crescut de lichide sunt alte măsuri de ajutor pentru grăbirea vindecării. Prognosticul este în general bun, vindecarea în meningita virală producându-se în cel mult zece zile de la apariţia simptomelor. Nu se administrează antibiotice, deoarece acestea nu au niciun efect asupra virusurilor.
În cazuri rare, pot apărea complicaţii precum paralizia nervilor cranieni (meningita urliană) sau encefalită severă (mai ales în formele în care sunt implicate virusurile herpetice).
Meningita virală poate fi prevenită prin vaccinare.
Meningita bacteriană, o urgenţă
În 20% din cazuri, meningita este de origine bacteriană, printre microbii implicaţi în apariţia acesteia numărându-se Haemophilus influenzae tip b (Hib), pneumococul şi meningococul.
Potrivit datelor Societăţii Române de Pneumologie, în ţara noastră, meningita bacteriană are o rată de mortalitate de 50%, cei mai afectaţi fiind copiii de vârstă mică (0-3 ani), al căror sistem imunitar nu este bine maturizat.
Meningita bacteriană se instalează prin simptome precum: febră (40-41 grade C), somnolenţă, vărsături, sensibilitate la lumină (fotofobia), plânsul incontrolabil şi alterarea stării generale de sănătate. Starea de rău se poate agrava repede, apărând convulsiile.
Pentru că reprezintă o urgenţă medicală, meningita bacteriană impune internarea în spital, pentru tratament specific (antibiotice, corticoterapie). Chiar şi după vindecare, este posibil să rămână sechele la 30% din cazuri.
Dacă infecţia bacteriană afectează sistemul nervos central, decesul poate surveni în câteva zile şi chiar în mai puţin de 24 de ore. În 10-15% din cazurile de meningită meningococică poate surveni decesul.
Multe forme de meningită bacteriană pot fi prevenite prin vaccinare (Hib, pneumococic).
sursa foto: shutterstock.com