Chiar dacă aparent nu avem probleme cu inima, este bine ca măcar o dată pe an să facem unele analize medicale prin care să evaluăm starea acesteia, recomandă medicii. Câteva dintre aceste investigaţii se pot face de rutină, altele doar la recomandarea medicului cardiolog.
Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate în România. Potrivit unei statistici recente, 40 din 100 de persoane suferă de acest tip de afecţiuni. Incidenţa crescută a bolilor de inimă este pusă pe seama stilului de viaţă modern. Hrana bogată în calorii şi în grăsimi „rele”, fumatul, consumul de alcool şi sedentarismul cresc numărul cazurilor de obezitate şi de tulburări metabolice. În timp, toate acestea se răsfrâng negativ asupra stării inimii. Creşterea tensiunii arteriale şi a nivelului colesterolului „rău” formează un cocteil nociv pentru inimă. Pentru a avea grijă de sănătatea inimii, medicii recomandă schimbarea stilului de viaţă (practicarea unei activităţi fizice moderate şi adoptarea unei diete echilibrate), precum şi efectuarea unor analize medicale.
Electrocardiograma
Analiză care măsoară activitatea electrică a inimii, electrocardiograma (EKG) este recomandată atât în cadrul investigaţiilor medicale de rutină (mai ales la cei care sunt hipertensiuvi sau au în familie cazuri de boli cardiovasculare), cât şi atunci când există simptome precum dureri inexplicabile în piept, palpitaţii, leşin, ameţeală sau oboseală la efort. Pentru că unele medicamente pot influenţa rezultatul analizelor, este indicat ca medicul să fie anunţat înainte ce tratament urmează pacientul. În timpul efectuării EKG-ului, pacientulului i se montează electrozi pe mâini, picioare şi pe piept. Electrozii sunt apoi conectaţi la un aparat, după care activitatea inimii este reprodusă pe hârtie. Întreaga investigaţie durează între 5 şi 10 minute, iar în acest timp, pacientul nu trebuie să vorbească.
Există şi un alt tip de electrocardiogramă, numită EKG de efort, în cadrul căreia se înregistrează bătăile inimii şi ritmul cardiac în timp ce pacientul face efort fizic (merge pe o bandă de alergat).
Ecografia cardiacă
Cunoscută şi ca ecocardiografie, această investigaţie este indicată pentru diagnosticul tuturor afecţiunilor cardiovasculare. Metoda nu este dureroasă, nu are efecte secundare şi nu este nici iradiantă, deoarece nu foloseşte raze X, ci ultrasunete. Din acest motiv, poate fi repetată de câte ori se impune. În cadrul ecocardiogarfiei, medicul plasează pe torace, o sondă (transductor), iar pe monitor sunt afişate imagini cu ajutorul cărora se analizează poziţia inimii (valve, muşchi, cavităţi), fluxul sanguin şi arterele coronare. Ecografia cardiacă este indicată ca analiză de rutină şi ori de câte ori apar: durerea cardiacă, palpitaţiile, anomalii cardiace congenitale (inclusiv la copii), suflu cardiac sistolic sau diastolic sau un accident vascular cerebral. De asemenea, este recomandată de rutină celor care au hipertensiune sau afecţiuni ale aortei. Timpul de investigare prin ecocardiografie durează în jur de 20 de minute, iar pacientul nu necesită pregătire prealabilă.
Angiografia coronariană
Este o analiză utilă pentru diagnosticarea afecţiunilor cardiovasculare, care îi ajută pe medici să indice tratamentul cel mai potrivit (medicamentos, chirurgical). În cadrul acestei investigaţii, medicul introduce un cateter (tub subţire) la nivelul unui vas periferic. Arterele coronare sunt vizualizate optim în urma injectării unei substanţe de contrast. Angiografia coronariană (numită şi coronarografie) se efectuează cu anestezie inghinală. Investigaţia nu durează decât 30 de minute, însă după efectuarea ei este nevoie de reapaus la pat 12 ore. Coronarografia este o analiză invazivă, ceea ce înseamnă că poate da reacţii secundare (complicaţii renale, embolism etc.), de aceea nu se face decât strict la indicaţia medicului.
Testele de sânge
Şi unele analize de sânge pot arăta riscul de boli cardiace. Astfel, un nivel crescut al proteinei C reactive indică prezenţa unei inflamaţii în corp, precum şi riscul de a suferi afecţiuni cardiovasculare (infarct miocardic). De asemenea, valoarea ridicată a fibrinogenului poate arăta riscul formării cheagurilor de sânge având ca efect un accident vascular cerebral sau un infarct. Alte analize utile pentru starea inimii sunt markerii cardiaci (troponina şi creatin fosfochinaza), aceştia putând indica posibilitatea producerii unui infarct.
Tomografia computerizată
Computerele tomograf de ultimă generaţie, mai puţin iradiante, permit o bună vizualizare a arterelor coronariene, a calcifierilor vasculare şi a cordului. Tomografia computerizată, care se face numai la indicaţia medicului cardiolog, este recomandată persoanelor cu dureri toracice, la care se suspectează o afecţiune coronariană. Tomografia computerizată este contraindicată celor cu astm bronşic sau cu insuficienţă renală.
Foto: Shutterstock