Cancerul ovarian, boala care ucide în tăcere
În primele stadii, cancerul ovarian este lipsit de simptome. Pe măsură ce boala avansează, apar semne precum urinările frecvente, senzaţia de balonare, constipaţia, menstruaţiile neregulate şi sângerările vaginale anormale.
La nivel mondial, cancerul ovarian reprezintă a patra cauză de deces prin cancer la femei. Cancerul ovarian are un prognostic sumbru, deoarece în majoritatea cazurilor (aproape 70%) este descoperit în stadiile avansate, trei sau patru, când este greu de tratat.
Boala poate afecta unul sau ambele ovare. 90% din cancerele ovariene se dezvoltă la nivelul epiteliului, acesta fiind un ţesut subţire care acoperă partea exterioară a ovarelor. Afecţiunea poate surveni şi la nivelul celulelor germinative (femeile mai tinere fiind afectate de acest tip de cancer) sau în ţesutul ovarian care produce hormoni (tumori stromale).
În stadiul I, sunt afectate unul sau ambele ovare, fără să fie atinse alte organe. În stadiul II, pot fi atinse organe învecinate precum uterul şi trompele uterine, în stadiul III, celulele maligne ating ţesuturile din afara zonei pelviene sau nodulii limfatici, pentru ca în ultimul stadiu, IV să apară metastazele la alte organe.
Absenţa sarcinilor, factori de risc
Femeile care nu au sarcini la activ au un risc mai mare de a fi diagnosticate cu cancer ovarian. De asemenea, sunt mai expuse femeile cu rude diagnosticate cu cancer de sân sau ovarian, mai ales înainte de instalarea menopauzei. În cazul femeilor cu mutaţii BRCA1 sau BRCA2, histerectomia totală cu ovarectomie bilaterală poate reduce probabilitatea de apariţie a bolii, însă nu oferă protecţie totală.
S-a demonstrat că boala poate fi prevenită prin folosirea contraceptivelor orale, efect protector având şi alăptarea.
Poate fi mascat de simptome digestive
În primele stadii, boala poate trece neobservată, de aceea se spune că ucide în tăcere. În stadiile mai avansate apar simptome care pot fi confundate cu cele din sfera digestivă: balonare, senzaţie de presiune abdominală, indigestie, tulburări de tranzit intestinal, dureri abdominale asemănătoare colicilor şi constipaţie. Nevoia frecventă de urinare, menstruaţiile neregulate, creşterea circumferinţei taliei, durerile de spate, sângerările vaginale anormale sunt alte semne de îngrijorare.
Atunci când sunt afectate şi alte organe, pot apărea dificultate respiratorie (plămânii) şi paralizia sau pierderea echilibrului (atingere cerebrală).
Se poate descoperi la o ecografie
Uneori, cancerul ovarian este detectat la un control ginecologic, tumoarea fiind palpabilă în timpul tuşeului vaginal. De asemenea, boala poate fi descoperită la o ecografie abdominală sau în timpul unei intervenţii în sfera abdominală. Însă, pentru diagnosticul de cancer ovarian este nevoie de investigaţii medicale suplimentare: biopsie, tomografie sau rezonanţă magnetică de abdomen, test Babeş-Papanicolau (are o sensibilitate mai mică de 25% de diagnostic). Medicul poate recomanda şi markeri tumorali precum CA125, care are un nivel crescut în jumătate din cauzile incipiente şi aproape 90% în stadiile avansate.
Prognosticul depinde de stadiul bolii
Tratamentul cancerului ovarian este complex, acesta incluzând abordări chirurgicale, chimioterapie, radioterapie, hormonoterapie şi imunoterapie.
Statistic, şansele de supravieţuire sunt de 90% (stadiul I), 60%-70% (stadiul II), 15%-35% (stadiul III) şi de 5%-15% (stadiul IV).